Închinare în duh și în adevăr

Întrebare: „Ce este aceea închinare în duh și în adevăr?”

 

Textul biblic

„Doamne” I-a zis femeia „văd că eşti proroc. Părinţii noştri s-au închinat pe muntele acesta; şi voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.”

„Femeie” i-a zis Isus „crede-Mă că vine ceasul când nu vă veţi închina Tatălui, nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim. Voi vă închinaţi la ce nu cunoaşteţi; noi ne închinăm la ce cunoaştem, căci mântuirea vine de la Iudei. Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl. Dumnezeu este Duh; şi cine se închină Lui, trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.” (Ioan 4:19-24)

  • Ioan 4:19-24 (dialogul între Isus și o femeie samariteană)
  • Cu alte cuvinte, întrebarea femeii este: unde să ne închinăm, la noi sau la voi?
  • Isus răspunde: închinarea nu ține de loc, ci de atitudine și de adevăr.

 

Contextul biblic

 Care era relația dintre samariteni și evrei?

  • Luca 17:16-18 (cei zece leproși, dintre care doar samariteanul mulțumește)
  • Luca 10:37 (pilda samariteanului milos)
  • Ioan 8:48 (Isus este văzut ca samaritean și demonizat)
  • Ioan 4:49 (iudeii n-au legături cu samaritenii)
  • Ioan 4:40-41 (Isus stă în casă la samariteni, mănâncă cu ei).

 

Ce știm din Biblie despre Samaria?

  • 1 Împărați 11:33 (pe vremea împăraților, după domnia lui Solomon, țara s-a rupt în două. Motivul principal a fost apostazia)
  • 1 Împărați 11:26-40 (Roboam a rămas cu două seminții, iar Ieroboam a preluat zece seminții.
  • 1 Împărați 11:31 (împăratul Ieroboam conduce cele 10 seminții din nord, Israelul, în timp ce în sud rămâne Iuda)
  • 1 Împărați 12:25-33 (Ieroboam duce poporul în rătăcire: idoli/viței, preoți ai lui, sărbători inventate)
  • 1 Împărați 16:23-24 (Samaria devine cetatea-capitală a Israelului)

 

Căderea Samariei sub asirieni

  • 2 Împărați 17. (ultimul împărat al lui Israel, Osea, a fost luat prizonier de Salmanasar, împăratul Asiriei)
  • 2 Împărați 17 (tot capitolul trebuie citit pentru a vedea păcatele care au dus la căderea Samariei, majoritatea având de-a face cu închinarea)
  • Spre exemplu: au urmat alte obiceiuri, păgânești (v. 8), au adoptat alți dumnezei (v. 7 și 16), au căzut în idolatrie (v. 10), s-au lepădat de credință (v. 15)… Punctul culminant este acela că și-au ars copiii în foc (v. 17). Autorul biblic scrie că „au făcut pe ascuns împotriva Domnului, Dumnezeului lor, lucruri care nu sunt bune” (2 Împărați 17:9). Cum adică, „pe ascuns”? Oare nu vede Domnul?…
  • 2 Împărați 18:27 (aveau o viziune limitată despre Dumnezeu)
  • 2 Împărați 17:20-23 și 18:11-12 (finalul trist al istoriei lor – plecarea în robia asiriană)
  • 2 Împărați 17:18 (nu mai rămâne decât seminția din sud, a lui Iuda – iudeii)

 

Noii samariteni (neamuri și religii amestecate)

  • 2 Împărați 17:24 (asirienii repopulează țara cu alte neamuri, păgâne)
  • 2 Împărați 17:29-31 (noua religie a samaritenilor este una amestecată)
  • 2 Împărați 17:32, 33-34, 41 (textele vorbesc despre amestec între religia adevărată și cea falsă)

 

La venirea din robie (după robia babiloniană a lui Iuda, de 70 de ani)

  • Neemia 4:1-2 (când să zidească cetatea, unii erau „ostașii Samariei”, alții erau „iudeii neputincioși”)
  • Neemia 4:4-5 (reacția lui Neemia față de samariteni)
  • Ezra 4:1 (Ezra îi numește pe samariteni „vrăjmași”)
  • Ezra 4:3 (samaritenii nu sunt lăsați să zidească alături de evrei cetatea Ierusalimului)

 

Revenind la vremea lui Isus

  • Femeia întreabă unde e locul adevărat de închinare, ori-ori – Muntele Garizim (Samaria) sau Muntele Sionului (Ierusalim).
  • Isus răspunde: nici-nici. Știa că Ierusalimul va fi dărâmat, Luca 21:6, după ce templul avea să nu mai fie locul de închinare (Luca 13:35; Luca 23:45).
  • „Voi vă închinați la ce nu cunoașteți”. Faptele apostolilor 17 (tot capitolul vorbește despre închinare la „un dumnezeu necunoscut”). De asemenea, în capitol, Pavel punctează repetat că Dumnezeu nu are formă (ca idolii), nu este slujit de mâini omenești (preoți), nu locuiește în temple (ca zeii).
  • „Mântuirea vine de la iudei”. Religia adevărată (vezi Romani 3:1-2; 9:4-5, Evrei 1:1-2). Ei aveau Biblia, din ei avea să iasă Mesia.
  • „Închinătorii adevăraţi” (deci e clar că sunt și… neadevărați). Vezi unii neadevărați în Matei 7:21-23 (făcători de minuni). Vezi alții în Matei 15:8. Ca formă, păreau că se închină corect. În realitate… nu! Alții bolboroseau cuvinte repetate, păgânii (Matei 6:7), alții se rugau tare, să-i vadă lumea (Matei 6:5).
  • Dumnezeu „dorește” închinători adevărați, nu ca Iuda (Matei 26:49). De preferat un Toma (Ioan 20:28)
  • „Dumnezeu este Duh” – El este oriunde. Vede în ascuns, când te rogi în odăița ta (Matei 6:6).

 

La vremea sfârșitului

  • 2 Tesaloniceni 2:4 (antihristul va pretinde închinare)
  • Apocalipsa 13:4 (oamenii se vor închina balaurului – Satana)
  • Apocalipsa 13:4 (oamenii se vor închina fiarei politico-religioase care va conduce lumea)
  • Apocalipsa 13:8 (cei aleși, cei scriși în cartea vieții Mielului nu i se vor închina)
  • Apocalipsa 13:12 (fiara a doua, o putere creștină cu coarne de miel dar cu glas de balaur, va face ca toată lumea să se închine primei fiare)
  • Apocalipsa 13:15 (toți cei ce nu se vor închina fiarei vor fi condamnați la moarte)

 

Apelul final din partea lui Dumnezeu pentru închinarea adevărată

  • Apocalipsa 14:6-7 (închinați-vă Creatorului)
  • Apocalipsa 14:9 (cine se închină fiarei primește mânia lui Dumnezeu)

 

Împlinirea profeției

  • Apocalipsa 16:2 (plăgile vor cădea peste cei ce se închină fiarei)
  • Apocalipsa 20:4 (cei ce nu se închină fiarei vor primi mântuirea)

 

Concluzii

  • În cele 10 Porunci (Exodul 20) avem două porunci care vorbesc despre închinare. Porunca a doua ne spune cui să NU ne închinăm. Iar porunca a patra ne spune CÂND să ne închinăm lui Dumnezeu. Se pare că timpul închinării e mai important pentru Dumnezeu decât locul închinării.
  • Isus nu a vorbit decât de 2 ori despre închinare. Aici, cu femeia samariteană, și în pustia ispitirii, când Satana a cerut ca Isus să-i aducă închinare. Așadar, dacă urmăm sfatul lui Isus, El spune că (1) numai lui Dumnezeu să i te închini (Luca 4:8), iar (2) lui Dumnezeu să te închini „în duh” (nu în trup/formă) și „în adevăr” (nu în minciună) (Ioan 4:22-24).
  • În duh = fii conștient că Dumnezeu este oriunde, nu este legat de un loc (templu, munte), de un ritual (ce cuvinte să spui), de niște oameni (preoți), de niște forme (cu fața către)…
  • În adevăr = Fii conștient că trebuie să te închini Lui „în adevăr”, nu în minciună. Isus este calea, adevărul și viața (Ioan 14:6). În adevăr înseamnă în El, în Isus Hristos, în minciună înseamnă în Satana (Ioan 8:44). Să ne închinăm după cum spune Scriptura, căci Isus S-a rugat Tatălui pentru noi când a zis: „Sfințește-i prin adevărul Tău, Cuvântul Tău este adevărul” (Ioan 17:17).
Reclame

Ce părere ai? / What do you think?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s